Copii români: 36% se simt deranjați lunar de conținutul online, peste media europeană

România înregistrează al doilea cel mai ridicat nivel de copii deranjați online, după Polonia (37%)

Analiză ParentED Fest: 36% dintre copiii din România spun că sunt deranjați sau supărați lunar de ceva întâlnit în mediul online, față de 23% media europeană. 36% dintre copiii din România cu vârste între 10 și 16 ani spun că, în ultimul an, au fost deranjați sau supărați de ceva întâlnit în mediul online cel puțin o dată pe lună, față de 23% în medie în cele 19 țări participante la studiul EU Kids Online 2026. 44% dintre copiii români de 12-16 ani sunt destul de sau foarte îngrijorați că un război le-ar putea afecta viața, față de 36% în medie la nivelul celor 19 țări. Doar 24% dintre copiii din România știu că primul rezultat afișat de un motor de căutare nu este întotdeauna cea mai bună sursă de informație – cel mai scăzut procent dintre cele 19 țări (media este de 35%).

România înregistrează al doilea cel mai ridicat nivel de copii deranjați online, după Polonia (37%), iar media celor 19 țări europene participante este de 23%. Totodată, doar 36% dintre copiii din România spun că se simt în siguranță online, față de 48% la nivelul celor 19 țări. În România, procentul este cel mai ridicat în rândul copiilor de 10 ani: 40% dintre ei spun că au fost deranjați sau supărați de ceva întâlnit online, 33% dintre cei de 11-12 ani, 35% dintre cei de 13-14 ani și 37% dintre cei de 15-16 ani. La nivelul celor 19 țări, astfel de experiențe devin în general mai frecvente odată cu vârsta, însă raportul arată că acest tipar nu se regăsește în toate țările, România fiind un exemplu.

Tot la nivel european

Tot la nivel european, ponderea copiilor care trec lunar prin astfel de experiențe a crescut de peste trei ori față de 2020, de la 7% la 23%. Dintre copiii din România care în ultimul an au avut o astfel de experiență, 39% au vorbit cu un prieten de vârsta lor după cea mai recentă experiență, 36% cu un părinte sau îngrijitor, iar 16% nu au vorbit cu nimeni. Mediile europene sunt de 43%, 35% și, respectiv, 20%. Băieții tind mai des să nu vorbească cu nimeni: 22% dintre băieții din România nu au vorbit cu nimeni după o astfel de experiență, față de 11% dintre fete. La nivel european, raportul arată că fetele caută mai des sprijin la prieteni, în timp ce băieții gestionează mai des singuri experiența.

Pe de altă parte, întrebați cât de ușor le este să vorbească cu părinții despre lucrurile care îi supără, 44% dintre copiii din România spun că le este destul de sau foarte greu, față de 22% în medie la nivelul celor 19 țări. Deși vorbesc mai des cu cineva după o experiență neplăcută, fetele găsesc mai greu calea spre părinți. România se numără printre țările cu cele mai mari diferențe între băieți și fete la acest capitol: procentul fetelor care spun că le este ușor să vorbească cu părinții este cu 12 puncte procentuale mai mic decât cel al băieților. În plus, în România, mai puțin de două treimi dintre copiii din familii cu statut socioeconomic scăzut spun că pot discuta ușor cu părinții despre ce îi supără.

Într-un context în care mai mult de o treime dintre copiii din România declară că sunt deranjați sau supărați lunar de experiențe întâlnite online, disponibilitatea adulților de a asculta și de a rămâne aproape de copii devine esențială. Așa cum subliniază Dr. Dan Siegel și Dr. Tina Payne Bryson în cartea Puterea de a fi prezent. Cum influențează părinții viitorul copiilor, „unul dintre cei mai buni indicatori științifici ai felului în care se va dezvolta un copil – în ceea ce privește fericirea, succesul academic, capacitatea de a conduce și relațiile semnificative – este dacă există cel puțin un adult în viața lui care îi este în mod constant alături.” Raportul EU Kids Online arată și o diferență între competențele tehnice ale copiilor și capacitatea lor de a evalua informațiile găsite online sau de a înțelege cum algoritmii influențează conținutul pe care îl văd.