Copiii născuți în pandemie au intrat în clasa pregătitoare: ce arată studiile și ce trebuie să observe părinții

Observații din Anglia: primele semne de avertisment În toamna lui 2024

În septembrii următorilor, o generație îți va trece în clasa pregătitoare, marcând un moment distinct în viața sistemului educațional românesc. Copiii care au împlinit 6 ani până la 31 august 2026 vor fi acei băieți și fetițe născuți în 2020, anul în care s-a activat pandemia de COVID-19. Acest grup de naștere reprezintă un fenomen statistic interesant: numărul lor este cel mai scadut din toate anii de la 1930, conform datelor Institutului Național de Statistică, cu 178.630 de copii înregistrați în acea perioadă. Ce înseamnă pentru școală acești copii, care au trăit primele luni în lumea unor grădinițe închise și interacțiuni limitate? Cercetările actuale nu oferă Cine trebuie să înceapă școala și când? Regulile de înscriere în învățământul primar, stabilite de Ministerul Educației, se bazează pe vârsta exactă a copiului.

Cei care au atins vârsta de 6 ani până la sfârșitul lunii august sunt obligați să înceapă școala în acest an. Pentru cei care nu au atins vârsta până în decembrie, există o posibilitate de înscriere conditională, în funcție de progresul lor de dezvoltare. Acestea pot fi acceptați la clasă doar dacă grădinița emite o recomandare sau, pentru cei fără experiență în instituții, dacă efectuează o evaluare la Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională (în București, CMBRAE). În cazuri exceptional, părinții pot solicita amânarea înscrierii pentru un an, prevăzut în lege.

Ce spune cercetarea despre copiii născuți în pandemie? Unul dintre cele mai emblematice studii privind acestea vine din Irlanda. Cercetătorii de la Royal College of Surgeons in Ireland și University College Cork au urmărit un grup de 309 de bebeluți născuți în martie–mai 2020, comparându-i cu alți 1.629 de copii din perioada 2008–2011. Resultatele, publicate în 2022 în Archives of Disease in Childhood , arată o creștere a diferențelor observabile la un an de viață. Echipele de cercetare au fost prudente în interpretare, subliniind că studiul este observațional și nu stabilește o relație de cauzalitate. Dr. Susan Byrne, coordonatoarea proiectului, a menționat că bebeluții sunt „rezilienți” și că abilitățile lor sociale se va îmbunătăți în timp cu revenirea la normale, odată cu extinderea contactului și experiențelor noi. Recomandarea principală este monitorizarea continuă a acestor copii până la vârsta școlară.

Observații din Anglia: primele semne de avertisment În toamna lui 2024, când generația 2020 a intrat în primul an de școală în Anglia, unde copiii încep la 4–5 ani, directorii și specialiști au identificat câteva tendințe. Copiii au demonstrat întârzieri în dezvoltarea limbajului, mai puțină răbdare față de rutine și dificultăți în gestionarea frustrării. Experți leagă aceste observații de limitările socializării pe termen lung, de reducerea contactului cu bunicii și alte familii, precum și de amânzarea unor controale medicale preventive. Aceste factori, în combinație, ar fi putut amâna semnalele de deviar dezvoltare.

Situația în România: puține date, multe semne În contextul românesc

Situația în România: puține date, multe semne În contextul românesc, datele oficiale despre această generație sunt încă limitate. Însă specialiștii din sistemul de învățământ și din domeniul sănătății copilului au observat un număr crescut de situații de interes. Într-un interviu acordat anul 2024 pentru TVR Timișoara, Melania Dragomir, director a CJRAE Timiș, a menționat o creștere semnificativă a solicitărilor către profesorii logopezi, indicate de prezența de copii cu dificultăți de vorbire sau chiar totală lipsă de vorbire la intrarea la școală. „Copiii noștri sunt, în majoritatea cazurilor, tipici, fără probleme de sănătate, dar aceștia sunt cei cu care nu s-a vorbit acasă în mod constant”, a explicat ea. Fenomenul, potrivit ei, ar putea fi legat de stilul de viață al părinților, care au fost „prinși între laptop, telefon și sarcini multiple”, reducând timpul de interacțiune directă cu copiii.

Schimbări în sistemul educațional: un cadru sprijinitor În ultimii ani, sistemul educațional a adaptat politicile pentru a se asigura că clasa pregătitoare devin un spațiu de consolidare a dezvoltării copilului. Un ordin al Ministrelor Educației și Cercetării, semnat în 5 decembrie 2025, prevede că „la nivelul educației timpurii și la clasa pregătitoare nu se dau teme pentru acasă”. Acest lucru este esențial pentru o generație cu posibile deficituri de limbaj sau autonomie, permițându-le să se concentreze pe învățare și socializare fără presiuni suplimentare. În plus, pentru clasele I–IV, temele obligatorii sunt limitate la o oră zilnică, iar în vacanțe, de regulă, nu se atribuie sarcini.

Ce ar trebui să urmărească părinții în primul semestru Specialiștii în dezvoltarea copilului recomandă părinților să monitorizeze atent câteva aspecte cheie în primele luni de școală. Limbajul trebuie să fie funcțional: copilul ar trebui să poată povesti întreg evenimente din ziua lui și să fie înțeles de adulți din afara familiei. Autonomia se manifestă prin capacitatea de a-și gestiona nevoile de bază, cum ar fi toaleta, masă și organizarea hainelor. Relațiile sociale ar trebui să includă interes pentru colegi și participare la jocuri de grup. Atenția este testată prin durabilitatea activităților de 10–15 minute, iar reacția la frustrare ar trebui să fie adaptivă, mai ales în situații de înfrângere. Dacă apar semne persistente de îngrijorare, primul pas este discuția cu învățătoarea. Pentru probleme de limbaj, școlile au acces la cabinetele logopedice interșcolare, coordonate de CJRAE și CMBRAE în București.

Importanța dimensiunii clasei Pentru acești copii, cu nevoile diverse, raportul dintre numărul de elevi și cadrele didactice devine un factor esențial. Într-o clasă mică, învățătoarea poate identifica mai uor copiii cu dificultăți de comunicare, evitarea grupului sau oboseala excesivă. Acest lucru explică de ce unele familii optează pentru școli private, unde proporțiile sunt mai reduse și se oferă atenție individualizată. De exemplu, ciclul primar IOANID School of Bucharest funcționează cu clase de dimensiuni mici, un program bilingv și un program de suport personalizat pentru fiecare elev. Indiferent de alegerea școlii, părinții ar trebui să întrebe la vizitele organizate: „Cum putem identifica rapid un copil care are nevoie de sprijin și ce măsuri i se iau în acest caz?”

Concluzie: O generație cu potențial, nu cu deficit Studiile și observațiile din diverse țări arată că generația 2020 nu este o „generație pierdută”. Diferențele la vârste mici pot fi compensate prin un acces la resurse adecvate și prin timp și sprijin din partea familiei și școlii. Clasa pregătitoare, fără teme și fără evaluări stricte, reprezintă un moment ideal pentru reconstruirea acestor copii în condiții de relaxare și inspirație. Cu o atenție corectă și o colaborare strânsă între școală și familie, aceștia pot dezvolta abilități esențiale pentru succesul lor viitor.