Mama și Tata
Parenting

De ce depinde economia României de munca neplătită a mamelor

Economia României se bazează, în mare parte, pe efortul neplătit al mamelor, o contribuție care susține productivitatea muncitorilor și funcționarea sistemului economic. Această realitate a fost pusă…

 —  Versiunea completă

Cartea „Munca invizibilă a mamei” a declanșat această discuție!

Economia României se bazează, în mare parte, pe efortul neplătit al mamelor, o contribuție care susține productivitatea muncitorilor și funcționarea sistemului economic.

Această realitate a fost pusă în lumină de senatoarea Victoria Stoiciu, în cadrul unei dezbateri organizate de Editura ZYX Books și platforma Explicativ, unde s-a discutat tema muncii invizibile a femeilor.

În timp ce mulți bărbați prelungesc programul la birou sau petrec timpul liber fără să se gândească la obligațiile casnice, altcine se ocupă de prepararea mesei, de supravegherea copiilor, de organizarea agendei familiale și de grija față de părinții în vârstă. În majoritatea cazurilor, această persoană este o femeie.

Deși acest tip de muncă nu figurează pe niciun stat de plată, ea este esențială pentru că permite celorlalți membri ai familiei să rămână mai mult timp la serviciu și să fie mai eficienți.

Victoria Stoiciu subliniază că această muncă nu se limitează la activitățile fizice, ci include și o sarcină mentală constantă: anticiparea nevoilor celorlalți, planificarea și ținerea mintii a detaliilor pe care restul familiei nu le observă. Nu este doar efortul fizic, de a găti sau de a spăla, ci și efortul cognitiv de a gestiona toate aceste treburi, de a planifica, de a anticipa.

Ce lipsește din frigider? Oare încălțările copilului sunt încă bune sau trebuie înlocuite? Trebuie să nu uit să le comand.

Par aspecte mici, dar se repetă de zeci de ori pe zi, a explicat senatoarea.

Această dinamică nu este doar o chestiune de echilibru al sarcinilor în interiorul familiei, ci are o valoare economică clară, deși timpul și efortul femeilor rămân neremunerate. „Este un timp investit de femeie, care permite sistemului și economiei să funcționeze, pentru că în aceleași ore, partenerul poate participa la ședințe sau lucra peste program”, a adăugat Victoria Stoiciu.

Discuția a fost declanșată de cartea „Munca invizibilă a mamei” a psihoterapeutei Erica Djossa, care se specializează în sănătatea mintală maternă. Autoarea atrage atenția asupra modului în care responsabilitățile sunt asumate automat, pe baza modelelor învățate în familie, devenind considerate ca fiind firești. Totuși, faptul că această muncă este văzută ca naturală nu înseamnă că este gratuită pentru femeile care o execută. Costurile se acumulează ani la rând, cu impact direct asupra veniturilor și a viitoarelor pensii.

O femeie nu este obligată să părăsească serviciul pentru a-și îndeplini rolul de mamă, dar realitatea este că ea este adesea cea care pleacă devreme când copilul se îmbolnăvește, care ia zile libere pentru a însoți un părinte la medic sau care refuză un program de lucru intens din cauza lipsei unei persoane care să se ocupe de treburile casnice. Pe termen lung, aceste constrângeri limită oportunitățile profesionale și veniturile.

Datele arată o inegalitate semnificativă în împărțirea responsabilităților.

Un raport OCDE din 2025 indică că femeile din România dedică, în medie, cu 230% mai mult timp decât bărbații pentru îngrijirea copiilor, o diferență record în cadrul țărilor Uniunii Europene pentru care existau date.

Această disparitate se observă și în activitățile gospodărești: conform datelor Institutului European pentru Egalitatea de Gen (EIGE), 61% dintre femeile din România se ocupă zilnic de aceste treburi, în comparație cu doar 29% dintre bărbați.

Inegalitățile afectează chiar și pensiile!

În plus, dintre femeile care îngrijesc copii sub 11 ani, 46% petrec peste 35 de ore pe săptămână în această activitate, față de 22% dintre bărbații care au aceeași responsabilitate.

În 2025, România prezenta una dintre cele mai mari diferențe în ratele de ocupare între sexe la nivelul Uniunii Europene, cu un decalaj de 18,7 puncte procentuale, conform Eurostat. Doar 59,5% dintre femeile cu vârstă între 20 și 64 ani aveau un loc de muncă.

O explicație importantă pentru această situație o oferă un raport al Comisiei Europene din 2026, care arată că accesul limitat la creșe și la alte servicii de îngrijire a copiilor împiedică femeile să lucreze.

În 2025, doar 11,1% dintre copiii români sub trei ani beneficiau de astfel de servicii, în contrast cu 40,5% la nivel european. Această problemă este mai pronunțată în mediul rural.

Impactul acestor inegalități se simte și la nivelul pensiilor.

În 2024, conform datelor Eurostat, pensia medie a femeilor peste 65 ani era cu 18,9% mai mică decât cea a bărbaților.

Un raport OCDE din 2025 explică că această diferență provine din veniturile mai mici de-a lungul carierei, din perioadele de întrerupere a activității profesionale și din împărțirea inegală a sarcinilor de îngrijire.

Cine ar trebui să acopere costurile acestei munci invizibile? În România, salariații care îngrijesc o rudă sau o persoană din aceeași gospodărie cu o problemă medicală gravă au dreptul la cinci zile lucrătoare de concediu de îngrijitor pe an.

Dar ce se întâmplă cu îngrijirea zilnică, care nu implică o boală gravă și nu se încheie după aceste cinci zile?

Cu părintele vârstnic care are nevoie de ajutor la cumpărături, cu copilul care trebuie preluat de la școală sau cu toate obligațiile casnice care continuă după programul de lucru?

O soluție posibilă este extinderea serviciilor de îngrijire, astfel încât familiile să nu fie singure în sarcina aceasta. Victoria Stoiciu a subliniat la dezbatere că durata mare a concediului pentru creșterea copilului este parțial justificată de lipsa creșelor și grădinițelor suficiente, care ar permite părinților să revină la serviciu.

„Eu personal susțin dezvoltarea creșelor, a grădinițelor și a socializării muncii de creștere a copilului și de îngrijire, nu a transferării acesteia pe umerii mamei”, a declarat senatoarea.

Copiii vor avea nevoie de îngrijire, iar părinții vor îmbătrâni, iar treburile casnice nu se vor face singure. Întrebarea esențială este cine va sacrifica timpul, veniturile și oportunitățile profesionale pentru a le îndeplini. Câtă vreme răspunsul rămâne, în cele mai multe cazuri, „femeile”, costurile unei munci de care beneficiază întreaga societate vor continua să fie suportate în principal de către ele.

Citește versiunea completă →