De la ortodoxie la școala catolică: cum mi-am schimbat opinia despre educația religioasă

Aici s-a născut formarea mea spirituală!

Transformarea perspectivei asupra instruirii religioase: de la tradiția ortodoxă la mediul unei instituții catolice

În ultimii ani, petrecuți în cadrul sistemului de învățământ din Spania, am dobândit capacitatea de a privi orele dedicate educației religioase printr-o lentilă diferită.

În loc de a mă concentra exclusiv pe aspectele teologice, am început să apreciez mai mult beneficiile concrete pe care aceste lecții le oferă fiului meu.

Această schimbare de atitudine nu a fost una bruscă, ci rezultatul unei adaptări progresive la realitatea locală.

Contextul familial din care provin este marcat de o prezență spirituală discretă.

Părinții mei nu erau practicici fervenți ai riturilor liturgice; prezența lor în biserică se limita strict la sărbătorile majore precum Paștele, evenimentele nuptiale și botezurile, ocazii în care se alăturau și în timpul Sfinților, pentru a primi apa sfințită.

Totuși, există o amintire profundă din copilăria mea, legată de un ritual modest desfășurat în jurul mesei de masa. Mama rostea o rugăciune scurtă înainte de masă, invitându-ne să ne aplecăm capetele în semn de recunoștință.

În acea perioadă critică de tranziție de la regimul comunist la cel democratic, caracterizată de incertitudini economice și schimbări frecvente ale locului de muncă al tatălui meu, fiecare ban cheltuit era atent calculat.

Economia domestică dicta totul: chibzuială, economisire și eficiență maximă. Este interesant de remarcat că, deși bugetul strâmt, porția de supă a copiilor conținea întotdeauna carne.

Poate tocmai acest contrast între austeritatea generală și acel mic lux alimentar a fixat în memoria mea gestul mamei ca un act pur de recunoștință față de disponibilitatea alimentelor.

Aceasta a constituit esența formării mele spirituale: un amalgam între acel gest simplu de la masă și câteva lecții școlare izolate. Îmi revine în minte o profesoară din clasa a opta, o persoană carismatică care încerca să creeze o atmosferă prietenoasă în clasă. Ea ne distribuise un manual de spovedanie în care se menționa explicit că purtarea bijuteriilor sau aplicarea machiajului constituiau o abatere morală. La acea vârstă, acești codi de conduită nu rezoneau deloc cu sensibilitatea mea, generând o anumită distanță față de regulile impuse.

Dacă ar fi fost anunțată atunci că fiul meu ar urma să fie instruit într-o instituție cu profil religios, reacția mea ar fi fost probabil una de surpriză amuzantă.

Mutația noastră în Barcelona a scos la iveală o realitate neașteptată: majoritatea școlilor concertadas din apropierea locuinței noastre aveau o orientare confesională, aspect care inițial nu ne convenea deloc. Pentru cei nefamiliarizați cu terminologia locală, școlile concertadas sunt unități de învățământ private care beneficiază de sprijin financiar din partea statului și funcționează în virtutea unor contracte cu autoritățile locale.

Multe dintre acestea au o istorie îndelungată de asociere cu Biserica Catolică.

Mă îndoiam sincer dacă un astfel de cadru pedagogic era optim pentru dezvoltarea copilului nostru, având impresia că el necesită o educație mai contemporană, mai permeabilă la inovație și mai puțin ancorată în dogmele tradiționale.

Cu timpul, prin cercetări documentare, am înțeles nuanțele specifice contextului catalan.

Toate școlile concertadas sunt omogene?

Am constatat că predarea religiei nu se desfășoar neapărat în formatul rigid pe care mi-l imaginam eu, iar prezența unei identități catolice în școală nu echivalează automat cu procesul de îndoctrinare.

În Catalonia, instituțiile publice de învățământ nu integrează de obicei materia de religie confesională în curriculumul standard, spre deosebire de multe școli concertadas, unde disciplina este un pilon fundamental al ofertei educaționale.

Există case de studiu cu o reputație consolidată, precum rețeaua La Salle sau școlile gestionate de iezui, în care valorile creștine sunt integrate în ADN-ul instituțional.

Pentru numeroase familii, aceste opțiuni sunt atrăgătoare datorită continuității tradiționale, structurii organizatorice solide și calității instructiv-educative.

Din punct de vedere financiar, tarifele acestor școli pot fi mai avantajoase comparativ cu cele ale instituțiilor private pure, nebeneficiind de fonduri publice, deși variația de prețuri rămâne semnificativă de la o unitate la alta.

Este evident că nu toate școlile concertadas sunt omogene, la fel cum școlile publice nu pot fi etichetate cu un singur standard de calitate. Nivelul educației este influențat de o gamă largă de variabile, incluzând competențele corpului didactic, leadershipul managerial, dotările disponibile, dinamica comunității școlare și specificul nevoilor elevilor. În situația noastră particulară, am identificat un ecosistem diversificat, în care elevii proveneau din medii socio-culturale variate, inclusiv din familii mixte, formatate dintr-un partener autohton și unul expatriat.

Această eterogenitate a reprezentat, în final, un argument decisiv în favoarea alegerii acestei instituții.

Ce conținuturi specifice primesc copiii în cadrul acestor lecții? Fiul meu, Petru, care are acum 11 ani, a experimentat în anul școlar anterior o metodologie distinctă, având ca îndrumătoare o călugăriță.

Curriculumul era centrat pe practica și tradiția catolică: au explorat conceptul de „sacrement”, adică ritualurile fundamentale ale credinței catolice, au analizat cele Zece Porunci, au înțeles importanța simbolică a sărbătorilor de Crăciun și Paște și au participat la sesiuni de rugăciune în capela școlii.

A fost o abordare strict confesională, coerentă cu profilul școlii.

În anul curent, dinamica s-a schimbat radical. Petru are acum o profesoară laică care predă istoria religiilor, prezentând elevilor diverse tradiții spirituale, inclusiv islamul.

Profesorul nu este parte din ordinul monahal, iar Petru a revenit acasă într-o zi cu un aer de uimire, transmitând că doamna îi informase că ea însăși nu este neapărat o credincioasă practică.

I-am clarificat faptul că un specialist poate studia și transmite cunoștințe despre istoria și filozofia unei religii fără a fi obligat să adere personal la acea credință.

Este perfect posibil să înțelegi mecanismele unei tradiții, să îi cunoști geneza și să îi decifrezi semnificațiile, fără a fi un adept convins.

Pe lângă informațiile academice asimilate la școală, Petru posedă și o bază de cunoștințe științifice, fiind informat despre teoria evoluționistă și contribuțiile lui Charles Darwin atât prin discuțiile cu părinții săi, cât și prin lectură personală.