Parcurile, un obicei simplu care îmbunătățește sănătatea mintală a copiilor
Un raport nou al cercetătorilor de la Universitatea din Exeter arată că o simplă rutină săptămânală poate avea un impact pozitiv asupra stării psihice și a dezvoltării emoționale ale minorilor.…
De ce parcurile ajută mintea copiilor?
Un raport nou al cercetătorilor de la Universitatea din Exeter arată că o simplă rutină săptămânală poate avea un impact pozitiv asupra stării psihice și a dezvoltării emoționale ale minorilor. Analiza a fost realizată pe baza datelor colectate de la peste 4.200 de participanți.
Rezultatele demonstrează că frecvența vizitelor în spațiile verzi este legată de scoruri mai ridicate la teste de sănătate mintală și competențe sociale, efect care persistă chiar și după ajustarea pentru factori socioeconomice și dificultăți în mediul familial.
Cât de mare e impactul?
Potrivit unui citat difuzat de Euronews, deplasările regulate către parcuri, menținute de la naștere până la împlinirea vârstei de 11 ani, corelează cu o stare psihică mai bună și cu o dezvoltare optimă a abilităților de interacțiune socială. Datele arată că minorii care au fost dusi în parc măcar o dată pe săptămână au obținut, în medie, rezultate superioare cu 16,5% la evaluările privind sănătatea mintală, comparativ cu cei care frecventau aceste spații mai rar în aceeași perioadă.
Această corelație a rezistat și după ce cercetătorii au integrat în model variabile precum statutul economic și problemele de familie.
Mark Ferguson, liderul cercetării și specialist la Universitatea din Exeter, a explicat că parcurile oferă un mediu în care copiii se pot mișca fizic, aspect care sprijină atât sănătatea corporală, cât și cea psihică. În plus, jocurile care stimulează spiritul de aventură și imaginația contribuie la consolidarea încrederii în sine și a autonomiei.
Ce spun cercetătorii despre beneficii?
„Considerăm că parcurile pot fi mult mai decit simple locuri de joacă, constituind o resursă esențială pentru o dezvoltare sănătoasă a minorilor”, a adăugat Ferguson.
Lucrarea a apărut în revistă științifică „Epidemiology and Community Health” și a cuprins datele a 4.219 participanți.
Ce a studiat cercetarea?
Studiul s-a axat pe dezvoltarea socioemoțională, adică pe competențele necesare pentru a gestiona sentimentele, a stabili legături cu ceilalți, a se comporta adecvat și a înfrunta provocările zilnice.
Autorii subliniază că o bază solidă în acest domeniu este crucială pentru binele psihic, atât în copilărie, cât și în etapele ulterioare ale vieții.
Cum afectează parcurile comportamentul?
Rezultatele indică că dezvoltarea socioemoțională este mai bună în perioadele în care copiii merg mai des în parc.
De asemenea, acei copii care au frecventat parcurile cu o frecvență mai mare pe parcursul întregii perioadei studiate au obținut rezultate superioare față de cei care le au vizitat mai rar.
Parcurile reduc inegalitățile?
Prezența în aceste spații verzi a fost legată de îmbunătățiri atât în ceea ce privește comportamentele de internalizare (simptome emoționale, dificultăți în relațiile cu alți copii), cât și cele de externalizare (probleme de conduită, hiperactivitate, dificultăți de atenție).
Analiza a inclus și o comparație între mediuri familiale diferite. S-a observat că copiii din zonele cu statut socioeconomic mai ridicat tindeau să viziteze parcurile mai des la vârste fragede.
În schimb, copiii din familii mai puțin avantajate merseră mai frecvent în parc pe măsură ce creșteau. Aceste date sugerează că spațiile verzi pot ajuta la reducerea diferențelor în dezvoltarea minorilor, condiția fiind că aceștia să fie ușor accesibile oricărei familii.
Ce condiții sunt necesare?
Pentru ca parcurile să aducă beneficii reale, „comunitățile trebuie să dispună de parcuri de calitate, sigure, accesibile și primind pentru familiile din toate straturile sociale”, a precizat Ferguson. Deoarece intrarea este gratuită și accesul este deschis tuturor, aceste locuri pot exercita un „efect de echitizare” (equigenic effect).
Acest concept descrie modul în care anumite medii fizice sau sociale, în special spațiile verzi, pot contribui la diminuarea decalajelor în sănătate, dezvoltare psihologică și educație dintre diferitele grupuri socioeconomice.