Secretul succesului școlar: Cum reușesc cinci țări europene să evite declinul în testele PISA

Oare Irlanda este un alt reper important menționat în document?

Rețeta excelenței didactice: Cum au reușit cinci state europene să contracareze recesiunea din evaluarea PISA 2025

Ultimele știri

Cum să recunoști și să gestionezi stresul de îngrijitorNumele pentru bebeluși în 2026: o ruptură bruscă cu tradițiaCopii flămânzi înainte de prânz? Nutriționiștii recomandă proteine și grăsimi sănătoasePoți rămâne însărcinată în timpul menstruației? Răspunsul pe care îl cauți

Un studiu recent publicat de Comisia Europeană aduce în prim-plan reziliența remarcabilă a anumitor rețele de învățământ de pe continent.

În timp ce marea majoritate a națiunilor din Uniunea Europeană s-au confruntat cu un recensământ descendent al competențelor în cadrul celei mai recente ediții a programului internațional PISA 2025 – dedicat tinerilor în vârstă de 15 ani –, un grup restrâns de state a demonstrat o capacitate de adaptare superioară.

Excepția notabilă de la tendința generală de scădere este reprezentată de Slovacia.

Documentul analitic intitulat „EU PISA 2025”, lansat în cursul acestei luni, investighează fundamentele succesului înregistrat de aceste jurisdicții, chiar dacă unele dintre ele au înregistrat mici pierderi de teren raportat la evaluarea anterioară din 2022.

Scopul principal al acestei cercetări este de a măsura modul în care rezultatele modificate influențează țintele strategice stabilite la nivel comunitar pentru sectorul educațional.

Deși experții subliniază că metodologia PISA nu poate stabili o legătură directă de cauzalitate pentru a măsura eficiența absolută a unei școli, anumite state se disting constant prin standarde superioare. Unele dintre ele au reușit chiar să tamponeze șocul recesiunii globale a performanțelor sau să își îmbunătățească scorurile.

Cazul Slovaciei a captat atenția generală: deși indicatorii săi generali se plasează sub media stabilită de OCDE în testarea PISA 2025, această țară rămâne singurul membru comunitar care a marcat progrese pe toate cele trei paliere fundamentale evaluate – Lectură, Matematică și Științe.

Transformările implementate în Slovacia au fost detaliate recent de conducerea Institutului pentru Educație din această țară, prin vocea directoarei Romana Kanovská. Printre pilonii strategiei s-au numărat acordarea unui sprijin consistent cadrelor didactice, implementarea evaluării formative și o nouă viziune asupra modului în care sunt asimilate informațiile. De asemenea, strategia a inclus adoptarea unui plan dedicat inteligenței artificiale și utilizarea echilibrată a tehnologiei digitale. Ministrul Educației de la Bratislava, Tomáš Drucker, a subliniat că măsurile au vizat consolidarea învățământului preșcolar, introducerea unor programe școlare moderne pentru ciclurile primar și secundar, precum și eliminarea completă a sistemului de predare în două schimburi.

Pe lângă exemplul slovac, analiza realizată de Comisia Europeană evidențiază și alte state care, în pofida unor corecții negative ale notelor, au izbutit să conserve standarde extrem de înalte de competență în rândul elevilor.

În fruntea acestor exemple se situează Estonia. Această națiune etalează o constanță de invidiat de-a lungul mai multor cicluri de evaluare internațională, atât în privința randamentului academic, cât și a echității sociale.

Ce alte state remarcabile evidențiază Comisia Europeană?

Investigațiile anterioare dedicate succesului estonienilor demonstrează că nu o singură măsură izolată a generat aceste rezultate, ci un pachet coerent de factori structurali.

Printre aceștia se numără utilizarea unei programe bazate pe competențe reale și un angajament profund față de egalitatea șanselor, evitându-se segregarea timpurie a elevilor pe diverse rute academice.

Mai mult, libertatea decizională oferită unităților de învățământ se îmbină armonios cu un mecanism riguros de supraveghere bazat pe date statistice. Estonia a mizat timpuriu pe digitalizarea procesului educativ, creând o infrastructură IT performantă și asigurând formarea digitală a profesorilor.

Pentru anul 2025, autoritățile de la Tallinn au lansat programul inovator „Saltul AI”, oferind liceenilor – atât din filiera teoretică, cât și din cea vocațională/profesională –, alături de dascălii lor, acces direct la soluții bazate pe inteligență artificială și cursuri dedicate de utilizare a acestora.

Un alt reper menționat în document este Irlanda. În ciuda recesiunii consemnate în indicatorii PISA 2025, statul insular a afișat o traiectorie mult mai previzibilă și mai stabilă, conservând un sistem școlar echitabil și performant.

Autoritățile irlandeze au conceput și actualizează în mod constant strategii destinate optimizării competențelor de scriere, citit și calcul matematic, concomitent cu alfabetizarea digitală. De asemenea, s-a pus un accent deosebit pe modernizarea planurilor de învățământ la toate nivelurile și pe acordarea de ajutoare punctuale comunităților vulnerabile sau dezavantajate. Această abordare include o paletă largă de inițiative menite să stimuleze participarea activă a părinților și a familiilor în viața școlară.

Modelul Poloniei își trage forța din reformele structurale profunde derulate între 1999 și începutul anilor 2000. Aceste măsuri au lărgit accesul la învățământul general și au amânat momentul în care adolescenții trebuie să aleagă o rută educațională specializată până la împlinirea vârstei de 16 ani.

Modificările legislative au fost urmate de adoptarea unui nou curriculum fundamentat pe competențe, de crearea unor mecanisme inovatoare de examinare și evaluare, precum și de acordarea unei independențe sporite școlilor.

Totodată, s-a înregistrat o expansiune accelerată a accesului la creșe și grădinițe. Concluziile cercetărilor arată că aceste decizii strategice au contribuit decisiv la diminuarea decalajului educațional, în special în rândul copiilor care provin din mediul rural.

Revenind la Slovacia, documentul Comisiei Europene scoate în evidență un detaliu comportamental interesant: tinerii slovaci declară într-o măsură mult mai mică faptul că telefoanele sau tabletele le distrag atenția în timpul orelor de științe (doar 19,4%), un procent considerabil mai mic decât media înregistrată la nivelul întregii Uniuni Europene. În intervalul 2022-2025, un număr tot mai mare de unități școlare din această țară au impus restricții privind folosirea telefoanelor mobile sau au implementat ghiduri stricte privind utilizarea ecranelor în scopuri didactice, în funcție de disciplină.

În paralel, statul a consolidat asistența acordată profesorilor și a direcționat fonduri europene substanțiale spre modernizarea și digitalizarea infrastructurii materiale din școli.