Semnele bullyingului la școală: ce spun copiii când sunt agresați

În interiorul grupurilor de vârstă, se auzesc frecvent expresii precum Pleacă

Manifestările violenței în mediul școlar și repertoriul verbal al victimelor

Ultimele știri

Patrizia Galeota, mamă care lucrează: „Judicarea părinților care folosesc cluburile de micul dejun trebuie să încetezeNumele nigerieni pentru băieți – un alegeri plină de sens și tradițiePictură de Halloween cu bețișoare de vată: fișe gratuite de printatÎmbunătățirea abilităților de motor a copiilor cu 30 de materiale și activități

În interiorul grupurilor de vârstă, se auzesc frecvent expresii precum „Pleacă de aici!”, „Nu ne jucăm cu tine!”, „Ești prost!” sau „Uite-l și pe tocilarul ăsta!”. Un alt scenariu comun implică selectarea unei ținte din clasă, urmată de repetarea unei glume până când întreg colectivul râde. Pentru ochii unui adult, aceste interacțiuni pot fi interpretate drept simple dispute sau glume între prieteni. În schimb, pentru copilul care experimentează aceste evenimente zilnic, ele se transformă într-o sursă constantă de anxietate, rușine și frică.

Elisa Conduruță, psiholog clinician și fondatoarea We Care Centre, detaliază diferența dintre un conflict obișnuit și bullying, oferind simultan exemple de replici pe care un copil le poate utiliza când este atacat, exclus sau umilit. Bullyingul nu se reduce doar la loviri sau injurii.

Acesta poate debuta prin interzicerea repetată a prezenței unui copil într-un anumit grup, prin atribuirea unei porecle fixate, prin difuzarea de zvonuri sau prin glume considerate amuzante de majoritate, dar care vizează merev același individ.

Nu orice ceartă, insultă izolată sau refuz de a juca se încadrează automat în categoria bullyingului. Termenul este aplicat de regulă atunci când comportamentul agresiv este repetat și există o asimetrie clară de putere între copii.

Reacția optimă variază în funcție de context.

„Nu există o singură reacție corectă”, susține Elisa Conduruță.

Aceasta depinde de vârsta copilului, de circumstanțe și de nivelul de amenințare al agresiunii.

Copilul poate Esențial este ca minorul să nu părăsească situația cu senzația că s-a apărat insuficient.

Replicile scurte pot fi rehearse acasă, alături de părinți sau frații mai mari, astfel încât copilul să nu fie obligat să improvizeze cuvintele potrivite într-un moment de stres.

Specialista recomandă formulări concise, cum ar fi: „Oprește-te!”, „Nu-mi place ce faci!”, „Lasă-mă în pace!” sau „Voi cere ajutor!”. Obiectivul nu este ca victima să „câștige” duelul verbal cu agresorul, ci să-și comunice clar limitele și să poată ieși din scenă. Dacă La vârste fragede, psihologul sugerează că soluția poate fi simpla căutare a unui alt partener de joc.

Specialista recomandă formulări concise, cum ar fi: Oprește-te!

Excluderea deliberată constituie bullying doar când devine sistematică și este marcată de un dezechilibru de putere, nu orice refuz de a se juca împreună este automat bullying.

La gimnaziu sau liceu, presiunea exercitată de grup poate fi la fel de copleșitoare ca o insultă directă. În această etapă, bullyingul adoptă forme precum excluderea din cercul apropiat, lansarea de zvonuri, umilirea în privat sau în fața colegilor, precum și agresiunea în spațiul digital.

Mai jos este prezentată o tabelă comparativă între afirmațiile agresorului și Ce spune agresorul / Ce poate Pleacă de aici! Nu ne jucăm cu tine. / Și eu vreau să mă joc. Dacă nu vreți, o să mă joc cu altcineva. Nu ai ce căuta în grupul nostru. / Este alegerea voastră, dar nu e în regulă să mă tratați așa. Ești prost. / Nu este în regulă să vorbești așa cu mine. Ești urât. / Nu sunt de acord cu ce spui.

Uite ce gras/slab ești! / Nu vreau comentarii despre corpul meu. Ce haine de rahat ai! / Îmi plac hainele mele. Nu trebuie să-ți placă și ție.

Ce ciudat ești! / Poți să crezi asta. Eu sunt ok cu cine sunt. Nimeni nu te place. / Nu trebuie să mă placă toată lumea.

Ești un tocilar. / Da, îmi place să învăț.

Și? „” Toți râdem de tine. „/” Nu mi se pare amuzant.

Opriți-vă. „” Hai să vedem cât de curajos ești! „/” Nu vreau să fac asta. „” Dacă ești bărbat, fă-o! „/” Nu trebuie să fac ceva doar pentru că îmi spui tu. „” Dacă spui cuiva, o să vezi tu! „/” O să cer ajutor dacă mă simt în pericol. „” Te bat după școală. „/” Nu vreau să mă bat. Plec și cer ajutor. „” Dă-mi telefonul sau te lovesc. „/” Nu. Mă duc să cer ajutor. „” Dacă nu-mi dai tema, te bat. „/” Nu te ajut să faci asta.

O să vorbesc cu un adult. „” Nu mai sta lângă noi. „/” Bine. Mă duc în altă parte. „” Nu te invităm la petrecere. „/” E alegerea voastră. O să-mi petrec timpul cu alți prieteni. „” Nu mai ești prietenul nostru. „/” Îmi pare rău că ați ales asta.

Eu nu vreau să ne certăm. Toată lumea e împotriva ta. / Nu știi ce crede toată lumea. Hai să râdem de el! Uite-l pe plângăcios! / Nu-mi place cum vorbești cu mine. Oprește-te. Plângi?

Ce fraier! / Da, m-a deranjat ce ai făcut.