Daniela Dumulescu: Uniforme școlare nu oprește bullyingul, cauzele sunt mai profunde

Contextul politic al acestei dezbateri este marcat de o tensiune crescândă

Psihologul Daniela Dumulescu: Hainele identice nu rezolvă agresiunea între elevi, deoarece rădăcinile problemei sunt mult mai complexe

Ultimele știri

Patrizia Galeota, mamă care lucrează: „Judicarea părinților care folosesc cluburile de micul dejun trebuie să încetezeNumele nigerieni pentru băieți – un alegeri plină de sens și tradițiePictură de Halloween cu bețișoare de vată: fișe gratuite de printatÎmbunătățirea abilităților de motor a copiilor cu 30 de materiale și activități

Dezbaterea publică privind adoptarea unei legislații care ar impune purtarea obligatorie a uniformelor în instituțiile de învățământ a atins un punct culminant, generând reacții puternice din partea comunității educaționale. Pe data de 25 septembrie, în cadrul emisiunii Prima News, Daniela Dumulescu, specialist în psihologie și lector universitar la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, a oferit o perspectivă critică asupra acestei inițiative legislative. Expertul a subliniat că simpla standardizare a vestimentației nu este suficientă pentru a eradica fenomenul de hărțuire școlară, cunoscut sub numele de bullying, deoarece acest comportament agresiv își are originea în factori psicoloci și sociali mult mai profunzi. Conform analizei sale, presiunea exercitată asupra elevilor se poate migra cu ușurință către alte elemente vizibile de diferențiere, precum gadgeturile electronice utilizate, accesorile alese sau chiar destinațiile vacanțelor petrecute de tineri.

Contextul politic al acestei dezbateri este marcat de o tensiune crescândă, având în vedere că reprezentanții elevilor au organizat o protest pentru ziua de luni, 28 septembrie. Aceștia intenționează să poarte haine de culoare neagră în timpul orei de școală, simbolizând astfel opoziția lor față de proiectul legislativ. Deși Camera Senatului a aprobat inițiativa în data de 21 septembrie, decizia finală aparține Camerei Deputaților, care este camera decizională. Inițiativa se confruntă cu rezistența unor forțe politice majore: atât USR, prin intermediul senatorului Ștefan Pălărie, cât și UDMR, reprezentat de Kelemen Hunor, s-au pronunțat împotriva adoptării acestui text legal.

Mai mult decât atât, chiar și Ministerul Educației și Cercetării nu susține în mod explicit acest proiect, ceea ce indică o lipsă de consens instituțional în privința necesității uniformelor.

În analiza sa detaliată, Daniela Dumulescu a atras atenția publicului asupra unei dinamici psihologice complexe, cunoscută sub denumirea de profil mixt. Acest fenomen descrie situația în care copilul care exercită agresiunea este, la rândul său, fie o victimă activă, fie o victimă din trecut. Bullying-ul tinde să se mențină și să se intensifice în mediile în care colegii de bancă și adulții din jur nu intervin activ pentru a calma situația. Psihologul a recunoscut că a urmărit cu atenție dezbaterea publică și a menționat că literatura de specialitate oferă date nuanțate, demonstrând că hărțuirea nu se reduce la aspectul estetic al îmbrăcămintei.

Ea a explicat că, în loc să dispară, tensiunile pot fi redirecționate către alte diferențe perceptibile între elevi, cum ar fi marca telefonului mobil, stilul de viață sau preferințele personale, aspecte care continuă să ofere puncte de atac pentru agresori.

Într-un dialog amplu cu moderatorul

Deși există cercetări care sugerează că uniformele pot crește sentimentul de apartenență la școală sau conformarea la reguli în anumite contexte, expertul a insistat că realitatea este mult mai nuanțată.

Într-un dialog amplu cu moderatorul, Daniela Dumulescu a explorat ideea exprimată de elevi prin sloganul „Educația nu se repară la croitor”. Această formulare reflectă convingerea că problema nu este una superficială, legată de aspectul exterior, ci structurală. Studiile realizate de echipa sa în semestrul anterior, care au inclus atât elevi, cât și studenți, au relevat o corelație frecventă între cei care agresează și cei care au fost sau sunt victime. Acest ciclu vicios este alimentat de un deficit de competențe în reglarea emoțională, de relații familiale disfuncționale sau de o atmosferă școlară care transmite nesiguranță și tolerează agresiunea. Un factor crucial menționat de specialist este rolul martorilor; indiferent dacă sunt elevi sau adulți, lipsa intervenției lor corecte întretaine fenomenul.

De asemenea, tendința de a pedepsi exclusiv agresorul ignoră suferința pe care acesta o poartă, emoțiile disfuncționale neabordate rămânând o barieră în dezvoltarea abilităților sociale.

Pentru combaterea efectivă a hărțuirii, Daniela Dumulescu propune implementarea unor alternative practice, în special pentru adolescenți și studenți. Implicarea tinerilor în cluburi tematice sau cultivarea de hobby-uri sănătoase s-a dovedit a fi o strategie eficientă pentru reducerea incidentelor de bullying. Această abordare necesită însă o monitorizare constantă și o implicare activă atât din partea părinților, cât și a instituției școlare. În mediul universitar, rata bullying-ului este statistic mai scăzută, fact explicabil prin capacitatea studenților de a-și forma grupuri de apartenență, cunoscute drept „triburi”, prin participarea la organizații studențești sau proiecte comune. Aceste comunități permit tinerilor să-și găsească colegi cu care se identifică, facilitând astfel evitarea conflictelor. Concluzia expertului este clară: uniformele pot fi un instrument