Liceul din Făurei transformă învățarea în joc prin proiect Erasmus+

Ce două direcții majore au vizat obiectivele specifice?

În incinta Liceului Teoretic „George Vâlsan” din localitatea Făurei, situată în județul Brăila, se poartă o luptă pentru modernizarea pedagogiei prin intermediul unui proiect ambițios de mobilitate în sectorul educației. Inițiativa, denumită „Digitalizare – prezent și viitor”, poartă numărul de referință 2025-1-RO01-KA122-SCH-000312406 și beneficiază de finanțare din partea Programului Erasmus+ al Uniunii Europene, în cadrul Acțiunii Cheie 1 (KA1).

Ultimele știri

Examenul postpartum: ghid pentru recuperarea fizică și emoționalăCum să recunoști și să gestionezi stresul de îngrijitorNumele pentru bebeluși în 2026: o ruptură bruscă cu tradițiaCopii flămânzi înainte de prânz? Nutriționiștii recomandă proteine și grăsimi sănătoase

Fereastra temporală destinată implementării acestor activități se întinde de la data de 6 octombrie 2025 până la 5 octombrie 2026. Scopul fundamental urmărit de instituție este transformarea modului în care se predă și se învață, aliniindu-l la provocările și posibilitățile oferite de era digitală. Aceasta se realizează prin instruirea personalului didactic la nivel european, vizând o schimbare culturală și tehnologică profundă în sala de clasă.

Pentru a materializa această viziune, administrația școlii a selectat șase profesori care au urmat cursuri specializate în străinătate. Prima etapă a mobilităților a avut loc în perioada 17–21 noiembrie 2025, când delegația s-a deplasat la Praga, în Republica Cehă. Tema centrală a acestui curs a fost „Game-Based Learning and Gamification” (Învățarea bazată pe joc și Gamificarea). Cea de-a doua mobilare a fost organizată ulterior, între 18 și 23 mai 2026, la Valencia, în Spania.

Subiectul abordat acolo a fost „ICT in the Classroom: Innovative Tools to Facilitate Students Learning, Collaboration and Creativity” (TIC în sală: Instrumente inovatoare pentru facilitarea învățării, colaborării și creativității elevilor).

Obiectivele specifice ale acestei inițiative s-au concentrat pe două direcții majore. Pe de o parte, s-a urmărit rafinarea competențelor digitale ale cadrelor didactice participante, cu accent pe utilizarea eficientă a aplicațiilor digitale și a instrumentelor de inteligență artificială în interacțiunea cu elevii, pe parcursul întregii perioade de implementare.

Pe de altă parte, s-a fixat un țant cantitativ clar: o creștere de 10% a numărului de profesori din liceu care vor integra mecanisme de învățare bazată pe joc (Game-Based Learning) și gamificare în activitățile lor didactice zilnice.

Prima excursie de formare internațională a vizat asimilarea unor strategii și tehnici contemporane, care permit transformarea sesiunilor de la clasă în experiențe interactive. Ideea de bază a fost utilizarea mecanismelor de joc pentru a stârni motivația și a crește gradul de implicare a elevilor. Mobilarea din Spania și-a propus, la rândul ei, explorarea și aplicarea unor unelte TIC inovatoare, precum și a aplicațiilor susținute de Inteligență Artificială, cu scopul de a cultiva creativitatea, spiritul de colaborare și Impactul generat de acest demers se manifestă pe trei planuri distincte: macro-instituțional și managerial, la nivelul procesului de predare-învățare din rândul cadrelor didactice și, nu în ultimul rând, asupra beneficiarilor direcți, adică elevii, de la ciclul primar până la nivelul liceal.

Având în vedere obiectivele fundamentale ale proiectului, ethosul școlar a trecut printr-un proces de modernizare și de aliniere la standardele europene.

Cursurile respective, care au combinat componenta teoretică cu cea practică, au funcționat ca un catalizator pentru transformarea digitală a instituției, traducând misiunea teoretică a școlii într-o realitate curriculară actuală și dinamică.

La nivel macro, se poate observa o optimizare a rețelelor de mentorat profesional, cunoscute sub denumirea de Peer-Learning. Prin intermediul atelierelor de lucru conduse de profesorii care au beneficiat de mobilități, s-a instituit un flux intern constant de transfer al bunelor practici.

Care este impactul asupra procesului de predare-învățare!

Această injectare de know-how a garantat atinserea indicatorului de performanță stabilit, respectiv creșterea cu 10% a numărului de utilizatori ai metodelor GBL. Mai mult decât atât, prestigiu regional al instituției a fost consolidat prin acțiuni de diseminare externă.

Prezentarea detaliată a proiectului în cadrul Colegiului Național „Nicolae Iorga”, avută loc în luna martie 2026, a validat liceul din Făurei ca un vector al inovației pedagogice în zonă, punând bazele unor viitoare parteneriate strategice interșcolare.

În ceea ce privește impactul asupra procesului de predare-învățare, se remarcă o reconfigurare a designului instrucțional. Cadrele didactice au părăsit modelul tradițional, predominant expozitiv, migrând către o proiectare didactică centrată pe nevoile elevului. Această tranziție a fost facilitată de utilizarea instrumentelor bazate pe Inteligență Artificială și a platformelor TIC, care permit personalizarea traseului de învățare. O altă idee de o importanță capitală constă în adoptarea unei abordări integrate și transgeneraționale a Gamificării.

Profesorii au reușit să adapteze metodologia GBL pentru toate categoriile de vârstă: la ciclul primar s-au folosit mecanisme de joc pentru captarea atenției și facilitarea alfabetizării digitale timpurii, în timp ce la nivelul gimnazial și liceal au fost implementate simulări digitale și platforme interactive pentru a stimula S-a observat o creștere semnificativă a indicelui de angajament cognitiv și a motivației intrinseci.

Entuziasmul afișat de elevi în fața gamificării se traduce academic prin o rată ridicată a participării active la lecții și prin o scădere a absenteismului pasiv. De asemenea, s-a accentuat dezvoltarea competențelor transversale, cunoscute drept Soft Skills.

Prin activitățile collaborative facilitate de TIC (în timpul mobilității din Valencia, mai 2026), elevii și-au cultivat abilități esențiale pentru piața muncii, precum comunicarea asertivă, negocierea în echipă, leadershipul și creativitatea aplicată.

Pregătirea adaptivă pentru societatea cunoașterii s-a realizat prin utilizarea ghidată a IA și a instrumentelor digitale avansate. Aceasta a transformat elevii din simpli consumatori de tehnologie în utilizatori reflexivi și creatori de conținut didactic, facilitând integrarea lor viitoare pe o piață a muncii înalt tehnologizată.

Succesul acestui parcurs educațional dovedește că programele europene rămân cel mai eficient vector de modernizare a învățământului românesc. Ele oferă cadrelor didactice și elevilor oportunitatea unică de a contribui la conceptul de co-design al viitorului educației. Dincolo de competențele tehnice dobândite, proiectele Erasmus+ deschid orizonturi culturale și profesionale interconectate.

Din acest motiv, comunitatea academică este încurajată să valorifice cu îndrăzneală aceste oportunități strategice de finanțare, transformând fiecare școală într-un laborator al excelenței europene.

Acest proiect este finanțat cu sprijinul Comisiei Europene prin programul Erasmus+. Această prezentare reflectă numai punctul de vedere al autorului și Comisia nu este responsabilă pentru eventuala utilizare a informațiilor pe care le conține.