Ce știm despre acest grup de 30 de elevi?
Impactul obstacolelor întâmpinate la lectură încă din primul an de școală se dovedește a fi decisiv pentru parcursul educațional pe termen lung al elevilor, arată concluziile unei cercetări recente. Publicat la data de 8 octombrie 2026 în materialul editorial intitulat „Descâlcim literația” găzduit pe platforma Substack, studiul „Cum arată progresul la citire în clasa I în Școli cu sc Lipici?” a fost conceput și semnat de către cercetătoarele Maria Kovacs și Bianca Balea.
Ultimele știri
Un simplu truc cu balonul ajută copiii să facă caca pe toaletă
Scaunul pentru copii Hamax Buddy este reamintit din cauza unui pericol de sufocare
Laura Cosoi: „Trebuie să fiu realistă cu timpul meu” — echilibrul dintre carieră și familie
De ce copiii se regăsesc în poveștile lorDemersul analitic a urmărit parcursul a peste 1.700 de preșcolari și școlari din toate zonele geografice ale României, integrați în 108 colective cu predare în limba română, de-a lungul a doi ani școlari consecutivi.
Din totalul participanților monitorizați, pentru exact 1.513 elevi s-au putut centraliza date complete obținute în urma a trei etape succesive de testare: finalul grupei mari sau a clasei pregătitoare, momentul debutului în clasa I și, respectiv, încheierea primului an de studiu primar. Conform precizărilor făcute de autoare, o pondere de 89% dintre colectivele incluse în această cercetare provin din mediul rural, în timp ce 51% dintre copiii incluși în eșantion aparțin unor familii confruntate cu lipsuri materiale și un statut socio-economic defavorizat.
Concluziile desprinse subliniază că pregătirea cu care un minor pășește pragul clasei I reprezintă un element crucial pentru viitoarea sa evoluție în domeniul lecturii. Totuși, discrepanțele legate de mediul financiar familial par să se estompeze în cazul acelor școlari care reușesc să atinga un stadiu avansat de citire. „Datele sugerează, prin urmare, că nivelul de la care copilul pornește în clasa I este un factor important pentru traiectoria ulterioară a citirii”, subliniază cele două autoare în studiul menționat.
O atenție deosebită a fost acordată segmentului format din 128 de copii care au finalizat clasa pregătitoare cu scoruri aflate sub pragul minim anticipat la probele destinate literației emergente. Analiza detaliată a acestui grup vulnerabil scoate la iveală un aspect îngrijorător: 80% dintre acești elevi depind de un sprijin financiar sub formă de bursă socială, indiciu clar al unei origini familiale cu venituri reduse, în timp ce restul de 20% nu beneficiază de acest ajutor.
Prin contrast, în cadrul întregului eșantion analizat, media copiilor proveniți din medii defavorizate se plasează la 51%.
La finalul primului an de școală, micuții din acest grup cu un start dificil înregistrează evoluții extrem de eterogene. Astfel, jumătate dintre ei, adică 64 de elevi, au avansat până la un nivel intermediar de dificultate, cunoscut drept nivelul P.
Această categorie de copii a reușit să parcurgă în medie 26 de cuvinte corecte în interval de un minut.
Spre deosebire de ei, copiii care au debutat în clasa I cu abilități excelente sau foarte bine dezvoltate au atins o medie de 69 de cuvinte corecte pe minut atunci când au citit materiale de aceeași dificultate.
Diferențele devin la fel de evidente și în ceea ce privește capacitatea de comprehensiune a mesajului scris. Dintre cei 64 de copii cu un început ezitant care au ajuns la nivelul intermediar P, doar 15% au dat dovadă de o înțelegere excelentă a conținutului, 41% au obținut calificative bune, în vreme ce 44% au înregistrat performanțe slabe la proba de înțelegere a textului.
Un alt contingent, format din 30 de elevi din totalul celor 128, a izbutit să atinga cel mai înalt nivel de dificultate prevăzut pentru această evaluare, nivelul I, echivalentul textelor recomandate pentru finalul clasei I. Acești copii au citit o medie de 38 de cuvinte corecte pe minut, comparativ cu o medie de 63 de cuvinte obținută de elevii cu rezultate inițiale excelente evaluați la același grad de complexitate.
Referitor la gradul de comprehensiune în cadrul acestui grup avansat, 21% au demonstrat o înțelegere foarte bună, 46% au bifat rezultate satisfăcătoare, iar 33% au obținut scoruri slabe.
În mod îngrijorător, un segment important, reprezentat de 34 de copii dintre cei 128 (peste 25% din acest grup restrâns), au stagnat pe parcursul întregului an școlar la cea mai simplă treaptă de lectură, nivelul PP. Acești elevi au reușit să citească abia 11 cuvinte corecte pe minut, în medie.
Aceste date demonstrează că, deși o parte dintre elevii care întâmpină bariere la începutul clasei I reușesc să recupereze decalajul și să se alinieze cerințelor programei, alții rămân blocați la un stadiu minim de fluență.
Privind polul opus al clasamentului, majoritatea covârșitoare a participanților – mai exact 1.357 de copii, reprezentând aproximativ 90% din totalul de 1.513 subiecți cu date complete – au început clasa I având cunoștințe temeinice sau excelente. Aceștia obținuseră punctaje de peste 90 din maximum 150 de puncte la testul de literație emergentă susținut la încheierea clasei pregătitoare.
Pentru acești elevi performanți, testările efectuate pe texte de nivel P la începutul și la sfârșitul primului an de școală indică un salt calitativ considerabil.
Cum afectează inegalitățile financiare performanța?
Dacă în septembrie copiii citeau în medie 42 de cuvinte corecte pe minut, în lunile de vară media a urcat la 69 de cuvinte corecte pe minut.
Totodată, procentul celor capabili să citească fluent s-a extins de la 52% la 68%.
„Datele colectate în ultimii doi ani școlari arată că, pentru copiii care încep clasa I cu achiziții solide de literație emergentă, primul an de școală este însoțit de un progres consistent atât în fluența citirii, cât și la comprehensiune”, punctează autoarele cercetării. Specialiștii reamintesc că înțelegerea textului presupune asimilarea corectă a sensului informațiilor transmise, dincolo de simpla decodare fonetică și pronunție a cuvintelor.
O altă corelație majoră scoasă în evidență de acest studiu vizează legătura directă dintre mediul socio-economic și randamentul școlar la lectură.
În cadrul grupului masiv de 1.357 de elevi cu rezultate inițiale foarte bune, proporția celor care primesc bursă socială se situează la 44%, un nivel situat sub media de 51% înregistrată la nivelul întregului eșantion național.
Aceste inegalități financiare își pun amprenta și asupra performanțelor efective. La evaluarea bazată pe texte de grad intermediar P, școlarii care beneficiază de bursă socială au înregistrat o fluență medie cu 17 cuvinte corecte pe minut mai redusă în comparație cu colegii lor lipsiți de o astfel de susținere materială.
În ceea ce privește capacitatea de înțelegere profundă a textului, ecartul constatat a fost de 12 puncte procentuale.
Totuși, pe măsură ce copiii avansează spre texte complexe de nivel I, tabloul se modifică vizibil. Din totalul de 1.188 de elevi testați și la acest prag superior, 42% sunt beneficiari de bursă socială.
În acest caz, decalajul de fluență dintre elevii sprijiniți financiar și cei fără ajutor scade la 13 cuvinte corecte pe minut, în timp ce diferența privind înțelegerea avansată a textului se micșorează dramatic, ajungând la doar două puncte procentuale.
Autoarele sugerează ipoteza conform căreia, odată ce elevii reușesc să țină pasul și să citească la standardul impus de propria clasă, discrepanțele de randament generate de statutul socio-economic se diminuează considerabil. Totuși, cercetătoarele subliniază că aceasta este o simplă interpretare a observațiilor statistice, nefiind o demonstrație certă că simpla atingere a unei anumite competențe de lectură anulează definitiv influența negativă a mediului familial asupra succesului școlar.
O problemă sistemică majoră semnalată cu tărie în cadrul analizei se referă la uniformitatea metodelor de predare: toți elevii sunt puși să învețe din aceleași manuale, în ciuda faptului că nivelurile lor reale de alfabetizare diferă radical. Maria Kovacs și Bianca Balea atrag atenția asupra structurii actuale a orelor de comunicare din ciclul primar.
Ele argumentează că textele și sarcinile didactice ar trebui flexibilizate și adaptate nevoilor individuale ale fiecărui școlar, în loc să se impună parcurgerea mecanică a acelorași pagini de către întreaga clasă.
Pornind de la datele culese anterior din școlile aflate în zone defavorizate și predominant rurale, se constată că un copil cunoaște în medie opt litere la debutul clasei pregătitoare și ajunge la aproximativ 25 de litere la finalul acesteia. În asemenea condiții, reluarea predării alfabetului în clasa I respectând pas cu pas ordinea rigidă din manual poate crea discrepanțe majore față de stadiul real în care se află un anumit elev.
„Foarte evident, dintr-o privire aruncată în oricare manual de Comunicare în limba română, clasa I, această logică de predare a citirii este mai puțin răspândită în sistemul nostru de învățământ: toți copiii dintr-o clasă învață (sau nu) din același manual”, semnalează autoarele. Modelul propus prin programul Școli cu sc Lipici demonstrează că evaluarea inițială și continuă este instrumentul prin care dascălul poate decela stadiul fiecărui școlar, selectând ulterior materiale de lectură adaptate.
O astfel de viziune presupune ca un copil care se luptă încă cu recunoașterea literelor să nu fie obligat să utilizeze exclusiv aceleași texte dificile ca un coleg care a deprins deja fluența. În același timp, elevii avansați nu trebuie ținuți pe loc prin exerciții elementare destinate exclusiv începătorilor.
În plus, cercetarea avertizează că o viteză sporită de lectură nu garantează automat o mai bună comprehensiune, subliniind necesitatea ca sistemul educațional să acorde o atenție egală ambelor componente ale literației.
